Multa vreme a trecut de cand nu am mai testat un SUV, dar acest lucru s-a schimbat cu ajutorul oamenilor de la Hyundai Iasi, carora trebuie neaparat sa le multumesc pentru deschidere! Desi ix35 a fost lansat in 2009, modelul merita testat, pentru ca este unul dintre cele mai bine vandute SUV-uri compacte din Romania. Statisticile de vanzari din primele luni ale acestui an il situeaza pe locul 3, dupa Nissan Quasqai si Volkswagen Tiguan, iar in luna aprilie a ajuns pe locul 1, cu o crestere de aproape 63% fata de luna martie.
Asadar, vorbim despre o masina foarte apreciata de romani, la acest capitol avand mai mult ca sigur un cuvant greu de spus si pretul mai mic in comparatie cu al concurentei germane, dar si calitatea generala a masinii, plus multitudinea de optiuni si motoarele capabile.
Desi masina imi era deja cunoscuta, iar platforma o testasem in 2011 pe Kia Sportage, intotdeauna mai sunt lucruri de descoperit. In timpul testului masina a beneficiat de majoritatea situatiilor uzuale, dar fara a exagera. Am folosit-o in oras dar si la drum lung si, cel mai important, in offroad usor spre mediu. Va intrebati cum s-a comportat in cele trei medii total diferite? Mai jos detaliem.
Totusi, inainte sa incepem, trebuie sa va spun cu ce motorizare a fost echipata masina. Am avut sub capota un propulsor foarte potrivit pentru un SUV – un diesel de 2.0 litri CRDi, cu nu mai putin de 184 de cai putere la 4000 rpm si un cuplu de 383 Nm disponibil intre 1800 si 2500 rpm. Suna bine pe hartie, iar acest lucru se confirma si in realitate. Fie ca vorbim despre depasiri in forta sau despre urcarea unei pante cu inclinatie mare, acest motor va face fata fara sa dea nici macar un mic semn de oboseala.
Daca va intrebati care sunt cifrele de consum, trebuie sa va spun ca nu sunt chiar cele mai mici, dar in momentul in care iti cumperi o masina cu 184 de cai putere, fie ei hraniti cu motorina, care are si tractiune integrala si o greutate de aproape 1700 de kilograme, nu cred ca este corect sa te astepti la un consum de clasa mica, nu-i asa?
Pana ajungem la final, cand va voi povesti despre dotarile masinii testate si, nu in ultimul rand despre pretul de achizitie, voi incerca sa va ofer o imagine cat se poate de completa despre comportamentul masinii in cele trei medii de baza – urban, extraurban si off-road.
In the city…
Cand spui trafic urban si SUV, ceva parca nu se leaga. Pentru ca, in general, in aglomeratie vei avea un consum bun si vei reusi sa te strecori usor cu o masina din clasa mini, mica sau compacta. Restul masinilor, consider eu ca
nu sunt foarte comod de condus in oras, mai ales atunci cand trebuie sa gasesti un loc de parcare. Dar fiecare decide pentru el, asadar parerea mea (poate) subiectiva nu va influenta atat de mult.
Totusi, desi Hyundai ix35 este o masina mare, grea si puternica pentru orasele cu strazi mici ale Romaniei, nu este chiar atat de incomod de condus. Ca avantaj major avem garda la sol care iti permite sa accesezi unele locuri de parcare nu tocmai in stare buna si, mai mult decat atat, avem o directie foarte usoara, care te ajuta atunci cand trebuie sa faci manevre in spatii stramte. Un alt avantaj in oras, valabil pentru Romania in special, este reprezentat de suspensia confortabila, care iti va da impresia ca gropile nu mai sunt chiar asa mari, iar liniile de tramvai vor fi niste obstacole aproape insesizabile.
Ca dezavantaje, dupa cum spuneam si mai sus, este o masina mare, care nu isi are rostul in traficul urban. Cu o lungime de 4.41 metri si o latime de 1.82 metri, nu iti va fi chiar usor, chiar si atunci cand esti asistat de o camera pentru marsarier! Mai mult, 184 de cai putere nu te vor ajuta la nimic, iar tractiunea integrala va fi utila doar cateva luni pe an, atunci cand ninge. Dar pentru cine este dispus sa accepte compromisurile acestea, ix35 va fi masina perfecta. Totusi, daca circuli mai mult de 70% din timp in oras, nu cred ca merita sa platesti atat de mult pentru cateva mici avantaje. Exista variante care consuma mai putin, la un pret mult mai mic!
Si daca tot am adus vorba de economia de carburant, va spun ca ix35 are un consum urban declarat de 7.2 litri/100km. Eu nu am reusit sa ating o asemenea performanta, dar nu mi-am facut griji deloc. Pana la urma nu ai cum sa te astepti la un consum mic de la un motor de 2.0 litri cu 184 de cai putere, fie el chiar si diesel. In oras, desi nu m-am plimbat foarte mult, pentru ca locul acestei masini nu e printre blocuri, mi-a consumat aproximativ 8.8 litri/100km. Un consum corect, cel putin din punctul meu de vedere!
La drum lung…
Odata ce am iesit din oras, masina a inceput sa se simta din ce in ce mai bine. Motorul a inceput sa arate ce poate cu adevarat, depasirile fiind o simpla joaca. Mi-a placut ca unitatea CRDi de 2.0 litri este silentioasa si ca urca in ture liniar. Cei 184 de cai putere se simt foarte bine pe asfalt, dar nu trebuie sa intelegeti ca ofera senzatii sportive. Pana la urma, este un motor ideal pentru greutatea masinii, de aproape 1.7 tone!
In privinta cutiei de viteze – manuala in sase trepte – nu sunt foarte multe de zis. Este bine etajata si suficient de exacta, desi schimbarea din treapta 3 in treapta 4 si din treapta 5 in treapta 6 necesita putina obisnuinta, pentru ca pleaca destul de usor din 3 in 6 si din 5 in 4. Cum s-ar zice, nimic deranjant, nimic remarcabil!
Desi masina vine echipata cu un motor potent, din pacate suspensia si directia nu il completeaza. Am avut parte de o suspensie foarte confortabila, care in combinatie cu punctul de greutate inalt, faceau ca ruliul sa fie destul de pronuntat. Primul viraj nu foarte dificil, abordat cu 100 de km/h, m-a facut sa nu mai incerc acest lucru niciodata, pentru ca senzatia a fost ca m-am apropiat mai mult decat imi place de limitele masinii. Asadar, daca va cumparati un ix35, uitati va rog de condusul cu accente sportive. Legat de directie, ce pot sa va spun este ca mi s-a parut prea asistata. Chiar mai asistata decat la i30. Nu se simte in volan foarte bine ce fac rotile pe asfalt, ori pentru mine acesta este un dezavantaj notabil. Pentru cei care conduc linistit, aceasta nu va fi neaparat o problema.
Consumul, la fel, nu este cel mai mic posibil, dar cei 184 de cai putere trebuie hraniti cu ceva, nu-i asa? Oficial, Hyundai a anuntat un consum de 5.4 litri/100km. Oarecum departe de realitate, pentru ca eu nu am reusit sa scad sub 6.9 litri/100km, in conditiile in care am abordat un stil de condus economic pe care l-am mai testat pana acum pe multe masini si a dat rezultate bune si foarte bune.
Pe dealuri, pe vai…
Ei bine, daca ix35 este o masina pe care nu o recomand in mod deosebit in oras, iar pe asfalt o consider putin lipsita de sportivitate desi motorul este potent, in offroad mi-a placut foarte mult. Iar daca urmariti firul logic al
celor ce le-am scris pana acum, veti realiza ca aceasta masina este exact asa cum trebuie, pentru ca, desi conationalii nostri nu inteleg foarte bine separarea masinilor dupa clase, un SUV ar trebui sa fie bun in primul rand pe drumuri desfundate si prin noroaie, nu in oras sau pe autostrada.
Traseul offroad nu a fost unul dificil pentru ca nici nu am experienta necesara pentru o asemenea abordare, dar nici masina nu este vreun Defender sau G-Klasse, ca sa iti permiti sa te avanti chiar oriunde. Totusi, am avut parte de un traseu aproximativ mediu, numai bun pentru a intelege ce poate acest SUV compact. Testul offroad a fost desfasurat in conditii foarte diferite, de la iarba umeda, la pietris maruntit, piatra concasata, pamant, putin noroi si chiar drumuri de pamant pe care merg in general tractoare si TAF-uri.
ix35 nu a dat semne de oboseala in absolut niciun moment, iar confortul oferit a fost la nivel foarte bun. O viteza de 50 de km/h pe drumuri de pietris cu suficient de multe gropi, nu iti provoaca niciun disconfort notabil, chiar din contra, suspensiile si caroseria absorb foarte bine socurile.
Inca ceva de mentionat la acest capitol: asistenta la coborarea in rampa este foarte folositoare si isi face treaba exemplar. Dupa ce am prins putina incredere in sistem, nu am mai renuntat la a-l folosi. Ca o paralela, este la fel de confortabil ca o cutie automata atunci cand esti obosit si nu mai ai chef sa conduci.
In habitaclu…
Referitor la habitaclu, ar fi cateva lucruri de spus. In primul rand trebuie sa va spun ca desi finisajele sunt foarte bune, calitatea generala a plasticului este doar medie. In general predomina plasticul tare, nu foarte placut la 
atingere, singura zona cu plastic ceva mai calitativ fiind cea a airbag-ului pasagerului.
In schimb, plasticul de pe volan mi s-a parut interesant, iar pielea te face, ca sofer, sa ai impresia ca tot interiorul ar fi mai calitativ. La fel, scaunele imbracate in piele mi-au placut si am observat o crestere a calitatii in comparatie cu Hyundai-uri mai vechi. Spatiile de depozitare sunt suficiente, dar la acest capitol am intampinat o problema – desi suporturile de pahare sunt de marimi diferite, nu am reusit sa gasesc unul pe marimea unei doze de suc. Ciudat, foarte ciudat.
Ceasurile de bord arata foarte bine, iar lumina generala, un albastru spre alb, este foarte odihnitoare. Ergonomia, desi nu este de top, dupa cateva minute in care incerci sa intelegi ce fac toate butoanele iti va fi foarte usor sa accesezi orice. Foarte mult mi-a placut pozitionarea comenzilor pentru cruise control pe volan – mult mai ergonomica decat solutia nemteasca clasica, adica pozitionarea pe maneta de semnalizare sau pe una separata, dupa volan.
Inca unu lucru care mi-a dat cateva batai de cap a fost conectarea telefonului prin bluetooth. De fiecare data cand urcam in masina trebuia sa il conectez manual. De fapt, chiar daca opream motorul cat asteptam pe cineva, la fel pateam. Lucrul acesta m-a facut ca la un moment data sa renunt la a mai folosi sistemul. A, plus ca la un moment dat, desi era conectat, nu rula muzica. De ce? Nu ma intrebati ca nu am idee, dar cert este ca Hyundai mai are de lucrat la acest capitol.
Despre pozitia la volan nu stiu daca sunt multe de spus. Este confortabila, dar avantajul inaltimii l-am simtit de prea putine ori. Spatiul este foarte mare, atat in fata cat si in spate. Portbagajul nu pare foarte mare la o prima vedere, dar are 591 de litri, deci ar trebui sa satisfaca nevoile oricui.
Dotari si preturi.
Modelul testat a fost echipat cu pachetul de dotari Premium+ si avea, din punctul meu de vedere, absolut tot ce iti este necesar pentru a fi relaxat la volan. Dar ca sa fiu mai concret, va voi enumera cele mai interesante optiuni: tapiterie scaune, volan si schimbator imbracate in piele, sistem de monitorizare a presiunii in pneuri, senzor de ploaie si lumini, oglinda interioara heliomata cu display pentru camera marsarier, keyless start system, handsfree cu bluetooth si conectare vocala, oglinzi exterioare incalzite, reglabile si rabatabile electric, jante din aliaj pe 18 inch, senzori de parcare spate, comenzi pe volan si altele. Pretul promotional pe care ar trebui sa il platiti pentru a primi o masina exact ca cea din fotografii, este de 27.234 euro TVA inclus (pret standard 29.590 euro TVA inclus).
Pentru cei care doresc o versiune si mai dotata, exista pachetul Luxury+, la pretul de 30.805 euro TVA inclus, dar exista si o varianta pentru persoanele care nu isi permit sa treaca de suma de 20.000 de euro, echipata cu motorul 1.6 GDI si tractiune 4×2, care costa numai 18.170 euro TVA inclus. Totusi, va recomand mai degraba un Hyundai i40 daca nu va permiteti o varianta de ix35 cu tractiune integrala.
In final, ce-ar mai fi de zis?!…
Poate ca Hyundai ix35 nu este masina perfecta dar, daca inainte de a da un verdict ne gandim ca nu a fost facuta pentru a aborda viraje in forta sau pentru a te strecura prin oras, ajungem la concluzia ca isi face treaba chiar bine. Mai exact, in offroad usor si mediu este o placere sa o conduci! Este adevarat, nu are cele mai bune finisaje interioare din clasa, plasticul nu este cel mai placut la atingere, ba poate ca nici ergonomia nu este la cel mai inalt nivel, dar toate acestea vin la un pret corect.
Daca doriti un SUV compact, inainte de a testa ix35 ar trebui sa stiti foarte bine ce inseamna un SUV, pentru a nu judeca masina dupa niste standarde nepotrivite. Din punctul meu de vedere, pentru cine doreste ca la sfarsit de saptamana sa bata carari neumblate, acest SUV este potrivit. Bineinteles, acest lucru inseamna ca tractiunea integrala este obligatorie! Totusi, ca de obicei, va recomand sa luati o decizie numai dupa ce mergeti la un test, deoarece este posibil sa va placa mai mult (sau mai putin) decat mi-a placut mie.
In general un SUV e inutil! Nu-i pentru off-road, pe sosea prezinta un ruliu destul de pronuntat, consumul e destul de ridicat iar pretul, de cele mai multe ori prohibitiv!
In schimb gadila ego-ul proprietarului, mai ales pe meleagurile autohtone.
Mult mai potrivit ar fi un break, dotat cu tractiune integrala! Parerea mea…
Depinde de gusturile fiecaruia. Garda la sol poate fi folositoare in unele momente, dar da, daca circuli pe asfalt in cea mai mare parte a timpului, un break este de preferat si din punctul meu de vedere.
Iar in privinta gusturilor autohtone, sunt foarte ciudate in general. Daca sa iti iei un SUV cu tractiune integrala poate avea o logica, sa iti iei SUV 4×2 cu un motor pe benzina aspirat este putin gresit din punctul meu de vedere.
Hyundai ix35 automat 4/4 consum 9 l la 100km pe oră, am condus max 120 viteză